Etichetă: Dostoievski

  • Printre umbrele unei nopți albe…

    Printre umbrele unei nopți albe…

    Nu-mi aleg niciodată cărțile fără sens, fiecare dintre ele îmi spune ceva în momentul când o aleg. Nuvela „Nopți albe” m-a atras fiindcă eu însămi sunt o visătoare incurabilă.

    Imaginea zugrăvită în cuvinte pe coperta din spate a cărții m-a atras și fără să mai stau pe gânduri am așezat-o în coș la începutul lui decembrie.

    Mi-a plăcut foarte mult să o citesc. M-am cufundat între paginile ei mai ales în serile melancolice sau în diminețile triste, când asemenea visătorului lui Dostoievski simțeam singurătatea dureroasă.

    ……………………..

    Personajul lui Dostoievski se simte abandonat fiindcă e singurul rămas în Sankt Petersburg pe timpul verii. Ce straniu lucru din moment ce el nu legase nici o prietenie. Ba chiar la orice ocazională vizită a vreunui binevoitor de a-i trece pragul se simțea nelalocul lui. Iar vizitatorul ieșea de acolo jurându-și să nu-i mai treacă pragul în veci.

    Mă regăsesc într-o oarecare măsură în acest visător, cu unica mențiune că mie un oraș gol mi s-ar părea o minunată utopie. Nu cred că pot să zic că urăsc oamenii, poate doar că, uneori, mă deranjează prezența lor.

    A avut cartea asta darul de a îmi stimula introspecția. De fiecare dată când mă așezam să scriu despre ea, alunecam cu gândul la ale mele.

    „O, cât de copleșitoare e durerea de a rămâne singur, singur-cuc, fără să ai ce regreta măcar … Pentru că tot ce ai pierdut n-a însemnat nimic, nimic decât un zero stupid și gol…”

    Acest fragment m-a pus pe gânduri. Există într-adevăr durerea de a rămâne singur, chiar și atunci când cel de care te-ai despărțit nu mai însemna nimic. Dar oare de ce? nu te-ai aștepta să fie așa.

    ………………….

    O fată cuminte, dar îndrăgostită de un tânăr care nu o merită, fiindcă practic se lasă rugat, când după un an de absență se întoarce în oraș.

    O fată naivă care crede în vorbele lui și în prezența lui în ultimul moment, mai degrabă decât … Decât în bietul băiat visător care i-a stat alături în acele nopți în Petersburgul părăsit de lume.

    ……………………

    Tipologia de bărbat care farmecă prin inconsistență.

    Tipologia de băiat bun. Care nu e ales fiindcă fata îl alege pe care o face să sufere. Aici, fostul chiriaș.

    ……………………

    Această lectură te face un pic să deschizi ochii și să te întrebi: Ce am ales în viață până acum? Și ce voi alege?

    Voi fi ca Nastenka care a ales un om care nici măcar nu și-a dat interesul pentru ea? Sau voi aștepta propriul meu băiat visător?

    Ei bine, cred că știu răspunsul… dar nu vi-l spui… fiecare trebuie să-și găsească propriul răspuns.