Categorie: Fără categorie

  • Mai presus  de  el, Dama de trefă

    Mai presus  de  el, Dama de trefă

       Astăzi după atâta vreme am să vă spun despre o carte pe care am citit-o de curând. De fapt este vorba de două cărți.

       Am terminat acum vreo câteva zile aceste două volume.

        Când am deschis această primă carte aproape că mi-a fost frică să mă arunc să o citesc.

         Îmi era teamă. Mă întrebam dacă voi suporta să dau ochii cu problemele mele. Căci știu că acum nu pot schimba nimic din ceea ce este. Cred că pot schimba ceea ce sunt, dar nu pot schimba ceea ce este în jurul meu.

        „Mai presus de el” • Dama de treflă • este o carte care îmi spune ceea ce știam deja.  Problema e că nu știu cum să o iau de la capăt.

        Adică,  da, știu ca să-mi setez scopuri în viață.  Și am făcut-o.  O fac în fiecare zi.  Învăț. Citesc. Mă antrenez.

       Îmi antrenez corpul și mintea.

         Dar când ar veni vorba să mă ridic și să o iau de la capăt, așa dintr-o dată,  și să elimin oamenii negativi din viața mea, nu pot, pur și simplu nu sunt în stare.

         Nu sunt atât de puternică. Nu am resursele necesare.  Nu sunt atât de puternică. 

       Dar cu toate astea învăț, continui să învăț. Să citesc. Să mă antrenez. Să am scopuri  în viață doar pentru mine.

        Unele cărți sunt cărți terapie. Sunt cărți care spun despre noi chiar dacă sunt scrise de alții.

         Atât de multe paragrafe din carte le-am subliniat sau le-am încercuit cu creionul. Atât de multe paragrafe mi-au fost cu înțeles. Mi-au spus ceva.

       „Mai presus de el” este despre o femeie care a suferit, a părăsit, a plâns și  a găsit  curajul de a se ridica de a fi din nou fericită.

         Astăzi mai mult decât despre cartea citită am povestit despre mine. Căci asta se întâmplă când o citești. Îți vin în minte problemele tale. Lucrurile pe care ți le-ai dori. Fericirea ta.  Liniștea ta.

      Inutil să mai scriu mai multe despre povestea din carte. Inutil să-ți spun despre suferințele personajului feminin sau despre bucuriile ei. Le vei descoperi singură dacă vei hotărât să citești cartea dar te vei descoperi și pe tine. Printre pagini și printre rânduri sunt adevărate lecții și sfaturi de la o femeie la o altă femeie. De la cea care a scris către cea care  citește.

        Dar nu mi-am abținut un gând, că această carte ar fi bine să o citească bărbații, ca să înțeleagă. Numai că lor nu prea le pasă, iar cei cărora le pasă, ei bine   ….  ei nu cred că au nevoie de o carte că să înțeleagă femeia. Aia e….

  • Ducesa rebela de Sara M. Pachia

    Ducesa rebela de Sara M. Pachia

    Am citit acest roman anul trecut în ultimele zile ale lunii decembrie.

    Acțiunea romanului

    Malcom Ferryway, duce de Tottenham, îi promite tatălui său pe patul moarte că o va lua de soție și o va proteja pe fiica iubitei sale din tinerețe.

    Însă Lady Sibel nu reprezintă nici măcar pe aproape idealul lui ca soție a unui duce,căci nu este chiar un model de bună-cuviință. Totuși acesta își ține cuvântul dat tatălui pe patul de moarte și o ia de soție. Și nu numai, ci chiar o scapă din multe belele cum aceasta chiar are un adevărat talent în a le găsi.

    Inițial o ține cât demult la distanță posibil, dar pe măsură ce lucrurile evoluează i se schimbă sentimentele. Ajunge să o iubească nebunește cu tot cu toate tâmpeniile ei sau poate chiar datorită acestora.

    Deși rănit chiar de ea într-un duel prin împușcare (cât de aiurea sună 🙂🙃🤔) el pleacă în căutarea ei atunci când dispare de acasă chiar dacă abia se putea tine pe picioare.

    Un roman cu multe suișuri și coborâșuri, însă finalul mi s-a părut un picuț prea puțin. Dar poate că le este pe plac celor cărora le plac romanele cu finaluri fericite simpluțe. Mie, însă acest final mi-a părut plictisitor pentru cât de zpăiat a fost tot parcursul lor.

    Cam atât! Azi…

  • Viata e usoara, nu-ți face griji, Agnes Martin-Lugand

    Viata e usoara, nu-ți face griji, Agnes Martin-Lugand

    Viata e usoara, nu-ți face griji de Agnes MARTIN-LUGAND este o carte care mi-a placut foarte mult. Chiar de la început ma gandeam, oare cum se va lega din nou de Irlanda si de Edward. E adevarat că barbatul pe care îl cunoaște la Paris pare a fi grozav. Si momentele în care ea îl așteaptă cu înfrigurare, urmărind mereu strada, o umplu de însuflețire, dar totuși el nu e Edward.

    Nu se putea ca această continuare a romanului Oamenii fericiți citesc si beau cafea sa fie altfel, sa nu conțină reintoarcerea ei în Irlanda, acele locuri unde ea parese ca se simte ca acasă.

    Olivier francezul cu care Diane tocmai începe o relație ce pare sa promită multe este de fapt cel care fără să vrea o readuce pe ea cu gândul spre acele meleaguri si inevitabil si spre sentimentele ei pentru Edward, atunci când o duce la acea expoziție de fotografie care e ghici ce expoziția tipului irlandez.

    Asta o duce pe Diane din nou într-o calatorie în Irlanda unde ce să vezi maaari surprize o asteapta, o prietenă dragă este foarte grav bolnavă, iar Edward are o persoana nouă si neașteptată în viața sa.

    O carte tare emoționantă, am lăcrămat din belșug citind. Poate sunt eu mai emotiva. Cu final fericit pentru cei doi îndrăgostiți, chiar dacă cu o ușoară nuanță de tristete pentru pierderea dragei sale prietene.

    Mă bucur că am reușit să scriu și despre această carte, îmi place să citesc și îmi place și să scriu.

    SALUT ȘI VĂ PUP.

    Să citiți și să fiți fericiți!

  • Grădina uitată, Kate Morton

    Grădina uitată, Kate Morton

    Prima carte începută pe anul acesta este „Grădina uitată” scrisă de Kate Morton. Este una din cărțile acelea pe care le-am descărcat demult în telefon. Am încercat în vreo două rânduri să o citesc, dar din vreun motiv anume nu m-a atras. Sunt foarte curioasă dacă aşa vi se întâmplă şi vouă. Mie mi se întâmplă adesea. Şi totuşi…

    Şi totuşi anul acesta m-am încumetat să o citesc. E fantastică. Fenomenală. Pentru cei cărora le plac misterele.

    În capitolele acestei cărți se împletesc, succedându-se treptat destinele a trei femei care au trăit în epoci diferite şi care au o legătură de rudenie pe care până la un punct o putem doar intui şi despre care aflăm treptat în timp ce savurăm paginile în care se ascund secrete la tot pasul.

    E despre o familie veche ce şi-a căpătat rangul nobiliar pe spatele unor nefericiți cu mai multe secole în urmă şi pe care soarta se pare că a blestemat-o.
    E despre o fetiță de patru ani singură pe un vapor cu direcția Australia.
    O fetiță care peste ani descoperă că îşi are originile în Anglia. Ce descoperiri fantastice face peste ani şi ani?

    Ce legătură are micuța singură cu un geamantanaş alb de copil găsită într-un port din Australia cu conacul Blackhurst din Cornwall, Anglia. Cine este doamna, numită Autoarea, ce o însoțeşte? Şi ce însemnătate au poveştile din cartea ilustrată ce se găseşte în bagajul mititel al copilei? Apoi şi desenele din ea îi sunt familiare şi ar vrea să ştie cum şi de ce.

    Timpul trece, fetița creşte şi vălul uitării se lasă peste amintirile ei.

    Peste ani îşi recapătă geamantanul alb ceea ce îi oferă un punct de plecare pentru a afla unde i se află originile, dar nu reuşeşte să ajungă la capătul investigației deoarece o nepoată, Cassandra, îi este lăsată în grijă. Astfel Nell, pe numele ei primit de la părinții ei adoptivi din Australia, îmbătrâneşte şi moare fără să ştie cine este ea cu adevărat. Dar lăsându-i nepoatei moştenire o căsuță pe stâncă, în Anglia şi un mister de rezolvat.
    Şi aici începe aventura Cassandrei pe partea cealaltă a globului. Şi descoperirile ei uşor, uşor dau la iveală dovezi care o duc prima dată în eroare în ceea ce priveşte identitatea părinților adevărați ai bunicii ei, pentru ca la final să descopere că defapt adevărul este cu totul altul.
    Un adevăr care o face să se simtă acasă în căsuța de pe stâncă şi în grădina ascunsă între ziduri.
    Sinceră să fiu aceasta este genul de roman care îmi place cel mai mult. Plin de mister şi secrete. Te ține cu sufletul la gură în speranța de a descoperi cât mai multe şi mai curând. Te pune pe gânduri chiar şi atunci când ai alte treburi, încercând să pui cap la cap toate cele ce le ştii deja.

    Sunt curioasă câți l-au citit deja şi ce impresie au avut.

  • Născută la miezul nopții,  C. C. Hunter

    Născută la miezul nopții, C. C. Hunter

    „Născută la miezul nopții” de C. C. Hunter ne-o prezintă pe Kylie Galen o adoleșcentă de șaisprezece ani a cărei viață o ia razna.

    Părinții o anunță că divorțează, prietenul se desparte de ea și un tip ciudat îmbrăcat în haine militare, pe care nimeni nu îl vede, o urmărește peste tot. Se poate mai rău de atât? Ooo da. Mama ei o înscrie într-o tabără de vară plină de ciudați: Shadow Falls.

    — Ştiţi de ce-au schimbat numele taberei în Shadow
    Falls? întrebă fata cu broscoiul.
    — Nu, răspunse cineva din faţa autobuzului.
    — Datorită legendei amerindiene care spune că, la amurg, dacă stai sub cascadă, poţi să vezi spiritele îngerilor morţii dansând.
    Îngerii morţii dansând? Ce au păţit tipii ăştia?
    Kylie se întoarse brusc. Era oare un coşmar?

    Și ghici ce aici toți o consideră pe ea o ciudată. Toți adolescenții din tabără erau vampiri, vârcolaci, vrăjitoare sau zâne iar alții aveau puterea de se preschimba în animale.

    Și ca să nu mai vorbim de faptul că descoperă că nici ea nu atât de normală pe cât credea și că Nea Soldatul, tipul ciudat care o urmărește este de fapt o fantomă.

    Și încă nu a terminat cu descoperirile. Multe lucruri o așteaptă și multe întrebări la care să găsească răspuns.

    https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://www.101books.ru/carte/descarca-cc-hunter-nascuta-la-miezul-noptii-pdf&ved=2ahUKEwj_7e220aziAhUb5KYKHdXiDE0QFjAAegQIARAB&usg=AOvVaw2mCGTUPgEjkUawagX_A9G7